vineri, decembrie 28, 2007

Ma-nmugur

Ma-nmugur

Ma zbat, prins intre soare si pamant,
Mereu prizonier al aceluiasi gand.
De unde revin, incotro sa ma duc,
Pe langa cine sa trec, la cine s-ajung?
Ma poarta vantul, neincetat,
Ma duce, ma lasa pe un val inspumat.
Si gandul m-alearga, prin minte, prin apa,
Ma rupe, m-arunca, ma-ntreaba: „Si daca ...?”

„Si daca e ea?” ma rup, ma arunc
Si-alerg si ma zbat prin apa, prin gand,
De coama de val ... si de spuma ... m-agat cu o mana.
Cazut in genunchi, ma-ntind catre vant
Si-l rog umilit, sa sufle, sa-mi spuna
Sa-mi duc, sa-mi revin, sa trec sau s-ajung.
Ma-nmugur si sper, liber de gand;
Zambesc catre soare si-mi plang in pamant.

Ma-nmugur si cresc si-mi creste din suflet

Tulpina speranta si frunze dorinte.
...
de Marcus Egandi

Noi

Noi

Stăm amândoi sub ferestrele stinse,
Unul din noi are lacrimi aprinse,
Stăm amândoi la margini de lume,
Care din noi a rămas fără nume?

Care din noi a-nvăţat să regrete,
Care din doi are dreptul s-aştepte…
Stăm amândoi pe o stradă pustie,
Amândoi trişti, într-o lume târzie,

Stăm amândoi condamnaţi la tăcere,
Şi tu şi eu cu aceiaşi durere,
Stăm amândoi şi nu trece nimeni,
Luna şi noi şi bezna din inimi!

... de Adrian Paparuz

Intoarce-te

Si pentru ca tot suntem la capitolul 'Artistice', va mai pun doua-trei poezii, dintr-o cu totul alta sfera, dar care imi sunt la fel de dragi.

Intoarce-te

Repeta-mi c-ai sa pleci,
E noapte si e moarte.
Cuvintele-mi sunt reci,
Pierdute-n pasapoarte.
Am inima-n carlig,
E pusa la pastrare.
Ma caut si ma strig,
Ma musc si nu ma doare.

Cu ochiul orb privesc
Cum imi asculti tacerea.
Nu-mi spune "te iubesc",
Respecta-mi mut durerea
Pe care nu o simt
Decat cand smulgi din mine
Bucati din tot ce sunt
Si le inghiti in tine.

Si stiu ca pleci cu ele
Rapindu-mi intregirea,
Iar eu, doar os si piele,
Iimi urlu fericirea.
Repeta-mi c-ai sa pleci,
Dezgroapa-ma din tine.
Intoarce-te cand treci
Ca sa te iei din mine.

... de anca_si-atat

Primavara, unde esti?

Stiu ca e mult prea devreme sa cantam acest anotimp, insa nu ma pot abtine (iarasi probleme cu abstinenta) sa nu postez una dintre poeziile mele preferate, Primavara lui Toparceanu. Poezia asta, pe cuvantul meu, nu numai suna bine, ci si miroase bine. Enjoy!

Primăvară

După-atâta frig şi ceaţă
Iar s-arată soarele.
De-acum nu ne mai îngheaţă
Nasul şi picioarele!

Cu narcişi, cu crini, cu lotuşi,
Timpul cald s-apropie.
Primăvara asta totuşi
Nu-i decât o copie.

Sub cerdac, pe lăuruscă,
Cum trecură Babele,
A ieşit un pui de muscă
Să-şi usuce labele.

Păsările migratoare
Se re-ntorc din tropice.
Gâzele depun la soare
Ouă microscopice.

Toată lumea din ogradă
Cântă fără pauză.
Doi cocoşi se iau la sfadă
Nu ştiu din ce cauză.

Un curcan stă sus, pe-o bârnă,
Nu vrea să se bucure.
Moţul roşu îi atârnă
Moale ca un ciucure.

Doar Grivei, bătrânul, n-are
Cu ce roade oasele.
Că de când cu postul mare,
Toate-i merg de-a-ndoasele.

Pentru câte-a tras, sărmanul,
Cui să ceară daune?...
Drept sub nasul lui, motanul
A venit să miaune.

Dar acum l-a prins potaia
Şi-a-nceput să-l scuture...
Peste toată hărmălaia
Trece-n zbor un fluture.

Pe trotuar, alături saltă
Două fete vesele...
Zău că-mi vine să-mi las baltă
Toate interesele!


... de George Toparceanu

joi, decembrie 27, 2007

Preacurvesc, deci exist

"P7. Sa nu preacurvesti!". Astfel suna porunca a 7-a, asa cum i-a dat Forward Moise catre israeliti. Sa nu preacurvesti ... Asta inseamna ca sa curvesti e OK, cu preacurvitul are Dansul o problema. Mult mi-a trebuit sa ma prind cum stau treburile. Acum ca m-am luminat nu pot decat sa dau Reply All si sa va scriu: "Re: P7. Deci sa curvesti e OK. Sa preacurvesti nu e OK. Caci de vei preacurvi, nu vei mai fi preafericit." Ce bine ca nu m-a atras niciodata prea mult preafericirea. Asta inseamna ca pot sa preacurvesc in liniste.

Acum, la modul cel mai serios, sa zicem ca as fi avut vreun interes sa respect intru totul aceasta porunca: cred ca mai aveam vreo sansa (mica, zic eu) inainte sa apara Isus. Pana la Acesta, lucrurile pareau cat de cat in regula:

- fara sex (a se citi orice fel de atingere mai patimasa) pana la casatorie - pentru femei sunt foarte clar si de mai multe ori specificate atat regulile cat si pedepsele; pentru barbati trebuie sa deduci: burlac fiind, daca te culcai cu femeia altuia se numea preacurvire, daca era vaduva sau "lasata" se numea preacurvire, daca era virgina si nelogodita se numa ca inlesnesti preacurvirea; singura exceptie nespecificata in Biblie, singura sansa sa te culci cu mai mult de un partener intr-o viata este acordata doar barbatilor si doar in cazul in care raman vaduvi si a doua/ enspea partenera e tot virgina si nelogodita,
- fara partide neconsimtite de ambii parteneri,
- partenerii sa fie doar doi si musai de sexe diferite,
- iar dupa casatorie, doar cu a ta/ al tau, in nici un caz cu a/al altuia/ alteia.

Bun. Complet nedezirabil dar partial realizabil. Asta pana cand, urmand principiul "oul e mai destept decat gaina", nu mai demult de doua mii si ceva de ani, vine Isus si iata ce glasuieste noroadelor (adica multimilor) ce il urmau peste tot, ca americanii pe Forrest Gump in filmul cu acelasi nume: "Ati auzit ca s-a zis celor din vechime: „Sa nu preacurvesti.”. Dar Eu va spun ca oricine se uita la o femeie, ca s-o pofteasca, a si preacurvit cu ea in inima lui. Daca deci ochiul tau cel drept te face sa cazi in pacat, scoate-l si leapada-l de la tine; caci este spre folosul tau sa piara unul din madularele tale, si sa nu-ti fie aruncat tot trupul in gheena. Daca mana ta cea dreapta te face sa cazi in pacat, taie-o si leapada-o de la tine; caci este spre folosul tau sa piara unul din madularele tale, si sa nu-ti fie aruncat tot trupul in gheena."

Bai, eu zic ca Isus a fost un tip foarte destept, dar care a vorbit prea mult si nu a lasat scris nimic. Drept urmare au scris altii pentru el si asa l-au mai tradus si adaptat ca cu greu mai poti acum sa mai desprinzi din Biblie ceva din istetimea autorului original.

Pai bine mai oamenilor, voi astia de v-a chinuit talentul cand ati scris Ce ati scris, daca Dumnezeu chiar ar fi vrut sa fim atat de abstinenti, ne facea naibii de la inceput niste robotei din tinichea si ne lasa sa colindam pamantul urmand programele si softulete bine puse la punct cu upgrade-uri din 100 in 100 de ani si cu asta basta. Fara liber arbitru, fara sentimente, fara dorinte, doar tabla, sticla si ceva material izolant, sa nu ni se scurtcircuiteze legaturile neuronale ale creierului pozitronic. Eu zic ca daca asta si-ar fi dorit si am iesit ce am iesit, se trezea El frumos in a 7-a zi foarte de dimineata, stergea tot si o lua de la capat.

Mai, pai chiar si roboteii aia din tabla, sticla si material izolant si-ar mai fi dorit din cand in cand sa isi duca stecherul la priza sa isi mai incarce bateriile. Asta pana se gaseau unii dintre ei cu mai multa sticla decat metal sa scrie un Manual de Functionare in care sa specifice ca:

- nici un robotel nu are voie sa isi bage stecherul intr-o priza pana cand cuplajul nu este aprobat si inregistrat de catre si la Hub-ul Oficial al Cuplajelor,
- priza trebuie musai sa fie la prima folosire; acest fapt va fi garantat de catre producatorul prizei iar dovezile ce sustin acest fapt vor fi trimise de catre acesta la HOC, dupa prima folosire,
- in cazul in care exista plangeri legate de "virginitatea prizei", acestea vor fi depuse la HOC de catre robotelul inselat. Daca plangerile se dovedesc a fi fondate, priza va fi scurcicuitata si batuta cu pietre. Daca plangerile se dovedesc a fi nefondate, robotelul va fi batut cu pietre si va fi obligat sa pastreze priza pana la iesirea din functiune a unuia dintre ei,
- roboteii nu au voie sa se conecteze la prizele altora. Motive precum "a scanteiat si nu m-am mai putut abtine" sau "era acelasi tip si am crezut ca e priza mea" nu vor fi acceptate de catre instanta HOC,
- roboteii nu au voie sa se incarce unul de la celalalt si nici sa se cupleze, serial sau paralel, la mai mult de o priza,
- si, in ultimul rand, dar cel mai important: Robotei! Pentru siguranta voastra si a intregii retele, nu udati prizele inainte de folosire!!! :)

Oricum robotel, nerobotel, recunosc, daca vreti voi si cu capul in pamant, ca nu am respectat si ca nu voi respecta, partial, comanda, pardon, porunca a 7-a. Eu cel fara de tabla si fara de sticla, doar ceva material izolant si in rest carne pacatoasa, eu cel care nu crede in viata voastra de apoi, ci in viata mea de dinainte, exist in viata asta ca sa ispasesc pedepse si ca sa ridic recompense. Cu accent pe ultima parte.

Exist ca sa fac excese, ca sa doresc, ca sa simt, ca sa traiesc. Drept urmare ma voi aseza la dreapta lui Descartes si voi scrie aici, ca sa ramana scris, negru pe alb, "Preacurvesc, deci exist!" sau, daca vreti voi ... "Moechor, ergo sum!".

Viata de dinainte

Exista cel putin o religie in lumea asta, una de care sunt mai aproape decat mi-as dori, care propovaduieste abstinenta. Si nu numai: interzice excesele, interzice preacurvirea (care, contrar a ceea ce credeti voi, nu e un exces - cititi Matei (Noul Testament), Capitolul 5), chiar indeamna la un masochism social, sexual si de oricare alt tip vreti voi.

Si care e recompensa cu care ne imbie sa ii urmam calea? Viata de apoi. "Ferice de cei flamanzi si insetati dupa neprihanire, caci ei vor fi saturaţi!" Serios?

Eu daca ar fi sa cred in viata de apoi, as crede ca de fapt o traim chiar in acest moment. Ca o recompensa sau o pedeaspsa (sau "3. nici, nici") a unei vieti de dinainte. Cred ca lumea asta a noastra este o combinatie foarte reusita de "rai" si "iad" in care am fost trimisi sa ne ispasim pedepsele si sa ne ridicam recompensele. Si pentru ca nu am suficient curaj literar sau religios, nu voi descrie aceasta viata de dinainte, asa cum au facut inaintasii mei cu presupusa lor viata de apoi. Nici nu ma intereseaza cum era aceasta viata si nici ce am facut in ea.

Sunt aici sa platesc. Si sa fiu platit. Pedepsit si recompensat. Sunt aici, deci, sa traiesc. Si se pare ca impreuna cu sutul in fund teleportator pe care l-am primit in lumea cealalta am mai primit ceva: ceva ce noi numim liber arbitru.

Asa ca lasati-ma sa traiesc, lasati-ma sa fac excese, lasati-ma sa preacurvesc (rog iarasi sa cititi definitia inainte de comenta sau chiar de a zambi :) ). Ca eu sunt sigur ca Acela de m-a trimis aici o sa aiba El grija sa primesc nici mai mult nici mai putin decat crede El ca merit pentru rezultatele mai mult sau mai putin extraordinare ale activitatii din viata de dinainte.

Femeile din spatele volanelor DISC TWO

Ma oprisem din acest articol exact atunci cand trebuia sa trec din general in particular. Ce inseamna 'acuta lipsa de toleranta a exceptiilor de la reguli' si, mai ales, ce inseamna 'nu numai'.

Ei bine, in ce priveste prima caracteristica a femeilor din spatele volanaselor, pardon, volanelor, rar vei vedea o femeie sa fie "cavaler" in trafic. Pe de alta parte ar trebui sa intelegem, e si o opozitie de termeni: femeie-cavaler. Termenul si procedeul de "cavaler in trafic" cred ca a aparut, culmea, tot datorita femeilor si volanelor lor simpatice. Totul a inceput cand primul sofer, desi fiind intr-o situatie de prioritate, a lasat prima soferita (aflata intr-o situatie mai putin "prioritara") sa intre in trafic, sa schimbe banda, sa intre pe un drum cu prioritate, etc. Nu stiu de ce a facut-o el sau de ce o facem noi acum: poate pentru ca femeile sunt mai speciale, poate pentru ca asa e frumos, poate ca asa ne dicteaza societatea, poate ca sa ne alimentam ego-ul masculin, poate din mila, ca daca nu o lasam noi sa treaca, o sa stea ore integi acolo incercand sa treaca in rand cu restul lumii, dar fara a incalca cumva vreo regula de circulatie sau sa dea, Doamne fereste, dovada de curaj (a se citi iresponsabilitate).

Partea buna e ca acest fenomen, pe care l-am numit cavalerism in trafic, a aparut si intre barbati. Nu stiu de ce, poate pentru ca ne mai place din cand in cand sa facem fapte bune, poate ca inca mai credem ca cel mai destept cedeaza primul, poate tot ca sa ne alimentam ego-ul. Efectul este insa unul cu siguranta pozitiv: fluidizarea traficului. In special atunci cand circulam in sistem "coloana" aka "senzatie majora cu 10km la ora". (Imi cer scuze celor de la BUG Mafia, insa versul "senzatie majora cu 40 la ora" s-a perimat de mult in Bucurestiul orelor 8-20).

Sa va dau un exemplu. Daca din sens opus un nene sau o tanti vrea sa fac stanga chiar in fata dvs. si in spatele ei s-a format coloana de masini care vor sa mearga inainte, lasati-l/o sa treaca. Mai ales daca aveti si dvs. coloana in spate si mai ales daca circulati intr-o coloana. Ganditi-va ca la un moment dat va veti afla in situatia celor din spatele "nenorocitului" sau "nenorocitei" care s-a gandit sa faca stanga in cel mai prost moment posibil (cand ati intarziat deja la servici, la intalnire, etc.).

Partea proasta este ca femeile se aliniaza mai greu la cavalerismul in trafic. Mai rar vezi femei care sa te lase sa iesi dintr-o parcare, sa te inscrii in circulatie sau sa intri pe un drum cu prioritate dintr-unul fara. De ce? Pai ma apropii de ceea ce vroiam sa demonstrez. Presupun ca motivul este chiar sindromul complexului femeii la volan. "De ce sa te las daca eu am prioritate, daca eu am dreptate? Crezi ca nu stiu pentru ca sunt femeie? Ei bine, hai sa iti dau o lectie de cat de multe stiu despre soferie, despre cat de buna sunt eu in spatele volanasului asta simpatic si dragut. Si daca ma superi, iti ridic si degetul din mijloc!" :)

Intr-un trafic care da, usor, usor, foarte usor, semne ca ar deveni unul cat de cat occidental (ma refer la aspectul calitativ, nu cantitativ), datorita soferilor care inteleg ca actiunile lor il pot bloca sau fluidiza, femeile, culmea - chiar ele, se alatura mai greu acestei miscari, datorita unei boli vechi, aproape comuniste peste care nu au trecut inca.

Si 'nu numai': presupun ca din acelasi motiv ingroasa parca intr-un procent mai mare randurile celor care nu au invatat inca sa respecte cateva reguli mai fine de circulatie si de buna purtare in trafic: sa nu se opreasca la semafor pe trecerea de pietoni, sa nu blocheze intersectiile, de orice tip ar fi ele, sa nu mai ocoleasca mijlocul intersectiei la virajul la stanga, sa aplice regula (din pacate nescrisa inca) fermoarului atunci cand se blocheaza un sens sau o banda de circulatie etc.

Femei sau barbati, volanase sau volanoaie, avem cu totii de invatat o lectie foarte importanta a circulatiei pe strazi sau pe trotuare. Invata sa fii civilizat, poarta-te ca atare si exact cand vei avea nevoie mai mult de asta din partea celoralti, exact atunci vei avea mai multe sanse sa primesti ceea ce iti doresti: un semn cu mana ca poti iesi din parcare, un flash scurt din faruri ca poti face stanga si sa ii fericesti pe nenorocitii din spatele tau sau 20 de claxoane sa eliberezi mai repede intersectia :) (in loc sa ramai blocat in ea).

miercuri, decembrie 26, 2007

Discutie intre doua pisici PLUS traducere

Atentie. Continutul acestui articol va poate provoca accese de ras. Vizionati cu grija maxima :).

Pentru efect maxim, vizionati mai intai discutia dintre pisici pe limba lor si apoi traducerea.

NO SUBS:



Si acum traducerea. Multumim autorului necunoscut pentru dublare.

WITH SUBS:



Multumiri: Ionut, www.lacaterinca.com si YouTube.

sâmbătă, decembrie 22, 2007

Spontan vs. Asistat DISC TWO

Zilele astea am reusit sa demontez putin Craciunul. M-am trezit de dimineata, mi-am spalat masina si am taitat-o la mare! Am luat pe drum si un prieten (o fosta colega de liceu), ca e greu sa demontezi singur un asemenea moment din an, si ne-am facut un cadou extraordinar.

Am mancat si am baut o cafeluta pe malul marii, in Eforie Nord, la restaurant Acapulco. Un restaurant pe care de altfel vi-l recomand cu mare caldura atat pentru calitatea serviciilor, cat si pentru gustul diverselor bucate pe care le serveste (traditionale, peste si alte vietuitoare oceanice in diferite forme si varietati sau mexicane).

Minus 6 grade Celsius pe plaja si apa putin cam rece, dar briza a fost extraordinara. Am observat ceva foarte interesant. Iarna la mare nu miroase a mare !!! Si plajele sunt mult mai curate si, culmea, mult mai putin ticsite. Un olandez pe care l-am intalnit in seara asta a descris peisajul ca fiind schizofrenic (pentru ca se schimba dramatic de la un anotimp la altul). Eu l-as descrie sincer foarte aerisit, linistitor, relaxant.

Am avut brad langa noi, dar nu ne-am luat privirea de la valuri decat dupa ce a cazut intunericul peste ele. Si si atunci tot puteai sa observi crestele inspumate, in bataia lunii. Am cinat de Craciun, dar in cu totul alta zi. Si nu am facut-o la munte, ci la mare.

Si, cel mai important, am facut-o 100% spontan. Va recomand calduros o astfel de iesire, in orice formula va doriti sa o faceti - stat de povesti cu gasca, o seara romantica cu iubitul/ iubita, etc. In conditiile in care drumul pana la mare echivaleaza in ore de condus cu cel pana la Sinaia, insa veti ajunge mult mai relaxati acolo, respectiv acasa, la intoarcere. Enjoy.

http://www.litoralulromanesc.ro/eforien_acapulco.htm

miercuri, decembrie 19, 2007

Sufletul pereche probabilistic DISC THREE

Si pentru ca daca nu cred in anumite lucruri, nu inseamna ca nu cred deloc ... sper sa va incant urechiusele cu o melodie si un vers pe care le-am fredonat de nenumarate ori cand eram mai tanar. Se pare ca a mers ... cu siguranta am avut in multe momente din viata mea un inger pe umarul drept ... pacat ca in multe alte situatii am ascultat de umarul stang :).

Deci daca ati ales sa "start praying" ... enjoy: